La ceas de seară, cu ditamai ulcica de ouzo pe măsuţă, în căsuţa ascuţită din lumea vocalelor, i şi cu y îl descopereau pe Sun Tzi.
Sa atacam cu tot ce avem mai puternic in punctele slabe ale inamicului! au strigat amandoi exact in acelasi timp, ca si cum vocile lor launtrice ar fi fost una (nu-si puteau explica, de fapt, cum de avura revelatia care, sa fim seriosi, nu poate fi decat cel mult rezultatul unui rationament ce poate fi facut si dupa un pahar cu vin, darmite dupa mult mai puternicul ouzo.) Dar cine sa fie inamicul? Cine sunt prietenii lui?
Hmmm...a, sa incepem cu a! Un ac de-am avea l-am putea intepa unde e el mai rotund!
Y isi imagina cum si-ar putea implanta coarnele-i in membrana fina a mai marelui a. Si nici macar nu e mai mare, isi spuse imbufnat. Daca ne masori in lungime, eu stau lungit pe doua linii din caietul de scriere de clasa I. Iar latimea trebuie sa fie aceeasi, dragi elevi, asa ca na, sunt mai mare decat a!
I il batu pe umar : vezi ca nu lungimea conteaza. Pe tine de cate ori te pomenesc oamenii si de unde stim ca e vorba despre tine si nu de mine? Nu-i nimic, esti prietenul meu, ii putem face sa creada ca spun yar si yar sau ynfynyt. De altfel, sa stii ca astazi multi copii scriu asa si n-ar trebui! Y nu putea sa riposteze. La o adica, daca prietenia lui i se va dovedi falsa, dupa ce impreuna vor fi invins macar 2/3 din regimentele dusmane, lovitura decisiva va fi taman inlocuirea lui i cu y si va duce, desigur, la suprematia lui. Capitala lumii se va muta la New York si toti vor fi fericiti. Nu era nimeni prin preajma sa auda gandurile lui y, ca sa-l intrebe cum anume va veni si mai ales cum se va manifesta fericirea planetara, in urma acestei victorii. Sa trecem mai departe. Noaptea e un sfetnic bun, dar ii va ajuta si pe cei doi pehlivani?
***
Cantitatile decurg din apreciere, cifrele din cantitati, comparatiile din cifre si victoria din comparatii mai buchisi y din maestrul Sun Tzi, bucuros parca de multitudinea de i din citat.
- Habar n-ai ca poate in original lucrurile nu stateau asa, bombani i, caruia numai de trufie nu-i ardea acum.
- He he, de parca Sun Tzi ar fi scris in alfabetul latin! i-o trantise y care, cu creionul in mana desena vaporase, a flota razboi, se pare.
- Cine sunt cei mai latini dintre latini, intreba intr-o doara i, caruia ii venise in cap ceva, dar parca nu voia sa-i spuna lui y. Amaratul, isi spuse i, ba cu gandul la el, ba cu gandul la y care credea ca razboaiele se poarta cu creionul pe servetele mototolite.
Dornic sa-l maguleasca dar si sigur de exactitatea raspunsului sau y striga, asezandu-si creionul dupa ureche:
- Italienii! Si numele lor incepe cu i, am putea avea noroc daca mergem pe mana lor!
- Ditamai norocul, ce sa ne mai facem! Tu nu vezi ca e si a pe acolo?
- Da, dar a rar umbla de unul singur! Ia sa vedem in ce anturaj se preumbla a prin peninsula.
-Mamma mia! Ce spui de m? Ne putem masura fortele cu el? Noi doi l-am putea impresura si i-am raschira picioarele una doua!L-am face o rama amarata si sa vezi tu cum ar intra in pamant de rusine!
- Hmmm, m e cam puternic. Pe fata lui i se citea ingrijorarea ca furnica de y s-ar putea arunca cu capul inainte in fata elefantului si s-ar duce naibii alianta lui, si asa fragila. Cum sa-ti unesti fortele cu un naiv, ca prost nu e cazul sa-i spui lui y, si apoi sa dai lovitura pe care doar tu o vei crede de gratie?
I cantari mai bine si se puse pe scris. Italienii il vor ajuta!
Dragii nostri,
Suntem la ananghie. O mana de ajutor daca ne dati, va vom fi recunoscatori si strigatul vostru de bucurie va putea fi, de acum inainte, iiiiiiiiiiiiiii !
(din darnicia noastra intinsa ca o branza de care va place voua, hai sa spunem scamorza, era cat pe ce sa adauge y cu creionul muiat in gura, dar i ii dadu peste degete.
- Nu putem sa-i suparam acum, tu chiar nu pricepi in ce ne-am bagat?
***
In asteptarea unui raspuns, y continua sa-si noteze sfaturile lui Sun Tzi. Le retinea si le scanda exact pe alea care credeau ca ii sunt ab-so-lut necesare, spre supararea lui i, pe care il durea putin punctul, poate de la prea mult ouzo si gandit negativ.
Cel care este prudent si asteapta un inamic imprudent va fi victorios, silabisi grecul cu mare satisfactie, exact cand un grup de savanti de la Inalta Academie italiana...si aici nu se mai putea citi nimic din scrisoare, din cauza unei pete de grasime cine stie cum ajunsa pe plic, parea sa-i scrie acelasi lucru.
Am profitat de slabiciunea unei prime consoane aflata in relatii trainice de prietenie cu numita a, cu care va aflati intr-un conflict care, din fericire, nu a atins valente...nici aici nu se mai putea citi nimic....si..y si i, sau i si y, nu-mi dau bine seama, strigara neputinciosi: am invins, deci? Dar pe cine?!
Si, cum nu-si mai permiteau sa-i deranjeze, au luat legatura cu Institutul Galilei, cel pentru limba italiana.
Istituto della lingua italiana Galilei, spuse ca un robot fiinta umana care ridicase receptorul.
Y tranti receptorul, speriat.
Mai suna o data, dar domnisoara de dinainte, parca stiind ca interlocutorul s-ar putea teme de salutul ei, intreba, in italiana, desigur, daca vrea sa-i trasfere legatura.
Y isi drese vocea.
Femeia reveni: eventual doriti la ministerul trasporturilor?
I, care auzise totul, doar isi pusese punctul aproape de urechea lui y, incheie chiar el convorbirea, il lua pe y de coarne, il pupa zgomotos si ii spuse cu glasul sugrumat de emotie:
- Am reusit! Italienii ne-au ajutat cum nu nici nu ne-am fi putut imagina! I-au dat in cap nemernicului de n!
***
Trateaza bine pe prizonieri si ai grija de ei, isi continua y lectura, stiind foarte bine ca in razboi nu trebuie sa te bucuri la fiecare mica victorie si ca, mai ales, nu trebuie sa ai teama ca inaintezi prea incet ci, dimpotriva, sa te temi daca te opresti. Consoanele erau mult mai multe decat ei, basca vocalele inamice!
- Eventual sa apelam la cifre? adauga ingandurat grecul.
- La cele romane, desigur, prietenia celor din peninsula e nepretuita! spuse i, hotarat sa faca ceva cu punctul care i se umflase peste masura, nici el nu stia de ce: a bucurie sau din cauza bauturii?
N urma sa fie trimis in cateva ore pe insula unde i si y se pregateau sa mearga la culcare. Soarele era deja de doua suliti pe cer, ei duhneau a bautura, iar consoana eliminata cu marsavie de italieni dintr-o sumedenie de cuvinte* se pregatea de razbunare.
Habar n-au ei ce rana adanca au zgandarit!
______________________
* Asa cum veti vedea si pe un dictionar italian etimologic online aflat aici, transfer, transplant, transport, institut si multe alte cuvinte de provenienta latina nu il mai contin pe n. Asta desigur spre indignarea mea care, de cate ori vad aceste oribile cuvinte, am impresia ca sunt scrise in bataie de joc ori de vreun elev repetent. Promit sa nu iau creionul rosu cu mine prin oras si sa ma apuc sa corectez! Etichete: galceava vocalelor
No, tot asa si cu Tibrul. Nu ca nu m-ar fi miscat toate povestile si legendele din jurul lui, nu ca nu as fi invatat atatea despre fluviu, in ultimul timp, dar de unde Tibrul ii tinea pe etrusci departe de latini, unde ii inspaimanta pe romani cand isi trimitea apele pe strazi, a ajuns cum il vedeti in stanga.
