GO VEGAN!

joi, ianuarie 31, 2008

vreau!



Nu vine nici o ocazie, dar vreau asta neaparat! Uite ce drăgălaş e:( şi nu e al meu:((

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/31/2008 09:06:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

instalatoarea

mda, am o obsesie cu meseriaşii din domeniul instalaţiilor.

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/31/2008 05:32:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

incasat leapsa

textierul m-a plesnit peste ceafă cu leapşa care sună aşa.

"Leapşa pe cărţi
1. Ia cartea care este cea mai aproape de tine.
2. Deschide-o la pagina 123.
3. Gaseste a 5-a propozitie/fraza.
4. Posteaza pe blog textul urmatoarelor 4 propozitii/fraze cu aceste instructiuni.
5. Nu îndrazni sa scotocesti prin rafturi dupa cartea aceea foarte deosebita sau “intelectuala”.
6. Da leapsa mai departe la alti 6 prieteni."
Purced:
Bunăvoinţa arătată de onorabil îl luase pe Antonio prin surprindere. De ani de zile îl urma ca o umbră. Era umbra lui. Şi niciodată Fioravanti nu se arătase recunoscător pentru ataşamentul lui.
În stânga mea aflându-se O zi perfectă a Melaniei G. Manzzucco.
Leapşa se dă numiţilor Scoop, A cherry, Dono, Calangiu, şi Vitalie. (pentru că ei nu au servit lepşe până acum, restul au mai luat-o başca faptul că eu una mai scrisesem pe tema asta, lunile trecute, dar cartea s-a schimbat şi nu poci refuza tocmai textierul.)

Etichete: ,

Fluierat de Monica at 1/31/2008 04:50:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

carele am tras paralela

primesc asta pe mail:

Deodata, desi pe jumatate adormita, ea simti mangaierile lui. La inceput timide, ca si cum i-ar fi fost rusine.Apoi, mangaierile devenira mai indraznete. Mai mult si mai mult, pe tot corpul ei, mainile lui se plimbau cu nesat asa cum se intimpla... nu-si aducea aminte exact, cam cu 4-5 ani in urma. Senzatii pe care le credea uitate se intorceau. Memoria sentimentelor era vie si o ajuta sa raspunda la fel. Mangaierile se ingramadeau, se repetau, el o invaluia, o intorcea. Acum era ca un virtej de senzatii de nedescris. Deodata... nimic. Absolut nimic. - Ce s-a intimplat? intreaba ea, surprinsa. Te rog, nu te opri, mai vreau! - Shhhh... incerca el sa o linisteasca, gata, am terminat! -- Cum adica ai terminat??? - Gata, am gasit telecomanda, dormi linistita!...

Şi îmi amintesc că am luat bătaie duminică de la significant otherul. Dormea. Am încasat mai întâi o lovitură rapidă pe spate. Apoi un şut. M-am gândit că nu i-o fi plăcut supa...Am întrebat uşurel ce faci? Nimic! Ticălosul! Când baţi nu stai la discuţii! Am zis să ripostez. Mi-am amintit că mama îmi spunea, la o altă supărare, să nu-mi fac neamul şi ţara de ruşine (doh, imperialii naibii au uitat că de două mii de ani nu mai e ce-a fost cu ei, dar uite, mama se căciuleşte în continuare). Când a sosit şi upercutul în splină am zis că e timpul să ridic măcar vocea, dacă nu şi braţul: venea insecta pe el, ceva mai mare ca în kafkiana metamorfoză. Şi voia să scape. V-am zis că eu nu prea visez, nu? Greşiiiiiiiit.Ghici cine se "căţăra" azi-dimineaţă pe braţul meu, că o pedeapsă pentru toate gândurile negative din noaptea ca-n ring? O insectă. Eu însă nu am lovit pe nimeni. Nici în vis nici pe dinafară. Nici măcar insecta. Dacă e un om încarnat?

Etichete: , ,

Fluierat de Monica at 1/31/2008 04:45:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

Raspundem cititorilor

Mulţi au mai hălăduit pe Google şi au ajuns aici din greşeală, căutând lămuriri la marile lor dileme. După mulţi am strigat, cu sfatul cel mai bun, sper, deşi nu cred să se fi întors şi să-l fi aflat. Şi totuşi, pentru cetitorul care aseară căuta îngrozit leac pentru situaţia în care limba este crăpată în cavitatea bucală, răspuns prea vast nu am. Decât o urare: să-i dea Ăl de Sus să nu-i crape limba şi în afara cavităţii bucale!
Cea de la pantof nu se pune.

Etichete: ,

Fluierat de Monica at 1/31/2008 10:27:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

miercuri, ianuarie 30, 2008

melodia serii

printre vizite ale vecinilor (deh, Peştera Urşilor nu e aproape), ale instalatorilor (ăştia noi sunt doi) şi ale lu' tanti Administratoarea, am avut răgaz să mă uit la un film, trist rău, din care am desprins şi cânticelul care ar trebui să vă mângâie Eustachele după ziua asta însorită. Remarcaţi dansatorii. Fabuloşi! Aştept opinia specialistului: ce naiba fac ăia acolo??

A chi- Fausto Leali 1967

Etichete: ,

Fluierat de Monica at 1/30/2008 05:52:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

iată!


Adică nu e prea mult de văzut, decât umezeala din partea inferioară a imaginii care demonstrează că, ferită de ochii noştri, o fisură lasă apa să curgă pic cu pic în capul vecinilor mei de jos. Şi al vecinilor din lateral, de ieri, de când tencuiala fu scoasă întru revelarea tragediei şi nu mai izolează aşa de bine ţeava.

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/30/2008 11:54:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

instalatorul, a doua zi

Seara s-a terminat tot în acordurile melodiei de mai jos, chiar dacă o fredonam doar eu, cu o concluzie pe care au avut grijă să o tragă alţii: când doi se ceartă, al treilea câştigă.
Cum stau de trei ani doar în clădirea aceasta, cum sunt sălbatică de felul meu, cum plătesc întreţinerea doar o dată la două luni, ca să nu dau ochii prea mult cu vecina de la doi, habar nu am care sunt mişcările, deşi recunosc că luna trecută, când afişele de lângă cutia mea poştală anunţau mare şedinţă la bloc, aş fi tras cu urechea. Momente de plictiseală, cred.
Aş fi aflat că domnul preşedinte de la bloc fu ales doar de curând.
Că doamna care face tabelele cu întreţinerea şi ia banii (care e funcţia, care?) nu-l suportă...Dar tot am dedus eu de aseară, când, venind să vizioneze şi ea cascada de Bucureşti (greşit numită aşa! De azi i se va spune fenomenul carstic), m-a întrebat dacă don presidente era beat. Nu pot ca să spun, doamnă, dar dacă tot aţi adus vorba, eu nu am dormit decât vreo 4 ore în ultimele 24 şi aş putea părea şi eu etilistă.
Ei, şi dând raportul despre primul instalator, preţuri, manopere, termene, doamna şi-a dat seama că blocul era cât pe ce să fie tras pe şfară, a dispărut cinci minute, a apărut cu vestea că cele 10 bulioane se vor transforma în 9 şi includ şi materialele. Nu am dedus qui paga. Dar nu e târziu. Cui îi trebuia schi în Italia? uff.
Să fredonăm, deci, să fredonăm.

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/30/2008 11:44:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

melodia zilei

Ioan Gyuri Pascu- Din vina instalatorului


Că mi s-a spus că nu prea se vede că am treabă cu instalatoru'
Pentru cine nu mă cunoaşte: rar dispare zâmbetul, chiar dacă nu e el perfetto, da?

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/30/2008 11:41:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

marţi, ianuarie 29, 2008

instalatorul part five

...în care ciuma se întinde ca în vremurile alea rele ale lui Caragea Vodă...

Şi, cum îmi lingeam rănile că viaţa mea va fi un şantier, după ce mi-am tot bodogănit vecinii, la uşă-mi sună domnul preşedinte de bloc. Dau mâna, facem cunoştinţă, îmi spune ca Niagara scaldă discret şi apartamentele din scara vecină. Mă ţin tare, nu-i spun că n-am uitat robinetele deschise, încercând să amenajez un patinoar în casă, îl iau de la Facerea Lumii şi mă întreabă (ştie că lucrez la fabrica de concasoare, deci pune mare preţ pe cuvinte): se poate viziona?
Dar cum nu, marţea e mereu jour fix pe aici, haidaţi, iacătă ţevile cu pricina! Vedeţi roua? No, aia se adună pic cu pic şi, la naiba cu gravitaţia, fix în jos merge!
Nu mai fu nevoie să întreb dacă ţeava, comună fiind, e problemă de bloc sau fiecare cu ţeava lui, că s-a luat atitudine, echipele de salvatori vor împresura blocul şi-l vor face mai uscat.

For Sit up Britain, this is Bridget Jones!
______________
vreaţi şi poză, cumva?

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/29/2008 07:22:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

instalatorul part four

Nu erea niciun sifon, domnilor, dar asta e vestea proastă.
Viaţa la bloc presupune ţevi comune, iar dacă la ele nu s-a umblat de când s-a ridicat blocul, recte anii '60, fuste mini, cloş, tuş la gene şi Beatles, acestea pot fi fisurate as in crăpate. Cascada Niagara!
Foaie verde sticlă, curge apa'n bec...
10 bulioane numa'manopera plus piesele de rezistenţă, plus orele de şantier şi tot atâtea de nesomn.
Oare se dă concediu pe motiv de schimbat ţevi la blocea? Nu prea, din câte ştiu.
Call father,to come and watch the workings and take off, little birdie, you are in biiiiiig biiiiig danger!
Acuma se cheamă că mă va lua depresia.

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/29/2008 01:30:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

instalatorul part three

instalatorul era trei instalatori, măi!

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/29/2008 01:29:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

instalatorul part two

Nu, instalatorul nu a venit în jumătatea aia de oră, deşi au trecut trei ore de când se scurge jumătatea...am sunat...imediat, da? ia să ne uităm cât e ceasul...

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/29/2008 12:03:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

instalatorul part one

când eşti la mii de km depărtare nu vrei să primeşti sms dimineaţa de la proprietarul apartamentului în care stai: sună-mă, te rog!
O pată!
Pe tavanul vecinilor mei de jos!
Carele eu închid apa de la conductă, când mă car de acasă!
Carele ei cică au chemat instalatorul (pentru ce, când stai la parter şi îţi curge apă în cap?) şi a conchis ăla privind pata de jos în sus că e fix sifonul de la baia mea!
Carele ei cică mi-au sunat la uşă şi au lipit şi bileţele pe ea!
Carele în secolul XXI când vezi bileţele pe uşa cuiva şi mai eşti şi spărgător te trage beletul de mânecă spre uşă: hai, sparge-o, nu vezi că nu e nimeni acasă?
Carele ei nu erau acasă duminică, la sosirea mea, dar carele au sunat ieri la uşă că într-o oră vine instalatorul!
La cine, domnule vecin, că eu nu sunt acasă!
Poveşti cu cade tencuiala în capul lor, lucru care nu îţi dă voie să îmi faci program şi să-ţi imaginezi că nu mă mai duc eu la job că tu ai chemat instalatorul...
Carele aştept instalatorul care nu mai ajunge odată, carele mă tem că o să-mi ceara pielea de pe mine, marginea, orele, anii şi eu nu ştiu care sunt tarifele în instalaţiile de locuinţe şi nici să negociez...fir-ar el să fie de sifon, dacă o fi de la mine. Cum ar fi să nu fie buba de la mine, omul să se prefacă a lucra intens şi ăia de jos să fie în continuare inundaţi? Cam cum au fost ei vineri, când eu eram plecată de miercuri de acasă.
Uff, nu vreau să am de a face cu instalatori!

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/29/2008 10:28:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

k dou!


  • pentru cei care ţin cartea doar într-o mână
  • pentru cei care vor să citească în metrou şi când nu găsesc loc
  • pentru cine nu are jene la degetul mare
Inelul se pune pe degetul mare al mâinii cu care ţii cartea, volumul se apucă de cotor cu degetul împopoţonat deasupra şi se dă drumul la lectură. Era 3 Euro, la Feltrinelli.

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/29/2008 09:27:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

luni, ianuarie 28, 2008

ladies and gentlemen...

Pentru că nu mai ştiu nimic despre el de 15 ani, poate...
Pentru că în clasa a V-a, la teza la română, mi-a suflat o chestie de m-a ajutat să-mi aduc aminte de Puiul...
Pentru că, graţie politicii dirigintei noastre, nimeni nu putea sta mai mult de câteva luni cu acelaşi coleg în bancă mi-a fost şi el coleg şi într-o zi m-a lăsat, chiar, în ore, să-i ţin hamsterul pe sarafan, cu mâna stângă, cu dreapta având de luat notiţe...
Pentru că scrie frumos şi l-am descoperit din întâmplare (de aceea îmi place să colind din click în click pe internet) astăzi vi-l prezint (dacă nu ştiaţi, deja, despre el) pe Mihai Mateiu.
Pe blogul lui, vă aşteaptă, azi, Marea surpriză, iar pe În tihnă, care e o chestie colectivă (am dedus abia de curând), se află începutul romanului său, Frica.
Mai am şi alte poveşti cu ceilalţi colegi de bancă, niciunul de lepădat. În curând, pe marile ecrane!

Fluierat de Monica at 1/28/2008 01:19:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

razboi!

Call me Pruteanu, dacă vreţi, dar fiţi puţin şi de partea mea.
Pe coperta revistei de mare succes Ce se întâmplă, doctore? suntem anunţaţi că în rubrica HEALTH se discută despre ce s-o discuta. De ce???
Ceea ce îmi aminteşte că am nişte formulare de health de dus la Resurse Umane, tot e bun la ceva şi incidentul acesta.
În Jurnalul Naţional suntem avertizaţi că mai multe cupe de cafea pe zi ne ajută să scăpăm de cancer.
Ete fleoşc, ce mai!

Etichete: , ,

Fluierat de Monica at 1/28/2008 12:45:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

'omul care se spala gandeste altfel'

Povestea zilei e aceasta şi nicidecum cea pe care voiam să o scriu, despre şapte piscine cel puţin pentru fiecare cartier al Romei. Bine, Roma e aia cu termele de acum mii de ani.
Slatina, despre care e vorba în povestea zilei, era pe lângă Romanaţi, pe vremuri, nu?
De aici explicaţia cu întârzierea!
Citiţi mai ales mărturiile băieşilor:) mulţi nu erau la prima experienţă de tip apă şi săpun!

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/28/2008 11:16:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

duminică, ianuarie 27, 2008

un muzeu, nişte hoţi, un palat şi o expoziţie...gratis

J. Paul Getty Museum din Malibu fu muzeu de omenie şi returnă Italiei bunătate de comori scoase din ţară de turişti, în ultimii 40 de ani. Preşedinţia talienilor fu instituţie de omenie şi organiză o expoziţie. Eu fui om de omenie şi nu făcui din drumul la Roma o simplă călătorie de plăcere, sănătate, cumpărături ori hodină şi mă dusei la muzeu, ceea ce vă doresc şi vouă, dacă treceţi pe acolo, că fu gratis. Cu organizare, însă.
Ce m-a mirat, totuşi, fiindcă zecile de exponate returnate Italiei erau însoţite de explicaţii privind piesa în sine dar şi cu privire la locul de provenienţă, ăla mai nou, e că, dacă toate acestea au fost înapoiate cu ruşine în ochi pentru că au fost cândva furate şi apoi cumpărate de la hoţi, rezultă că J. Paul Getty Museum din Malibu fie e plin de marfă de contrabandă, fie s-a închis, dacă tot nu mai are comori prin vitrine.
Exponatele sunt în general vaze şi statuete din Magna Grecia care, nu are rost să mai prelungesc agonia dacilor, erau făcute pe când la noi nici brăţările nu erau.
Mai multe, aici.
Expoziţia nu e un must pentru cine merge prima dată la Roma, dar altfel merită să vedeţi câte ceva de pe acolo.
Şi nu-i mai blamaţi pe romani că nu au metrou la fiecare colţ de stradă. Nu apucă să sape bine că iar mai dau de câte o amforă, ceva, şi, cum şi trebuie, vine autoritatea care cere oprirea lucrărilor, sosirea arheologilor şi săpatul în scopul reconstituirii istoriei. Şi pac se mai fură câte ceva şi se întoarce, peste nişte ani, la expoziţie de lucruri returnate:) Doamne, ce incoerentă am fost în seara asta!

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/27/2008 10:31:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

roma şi anii 80

fu un weekend maravilioso...
cu revăzut Kramer vs Kramer, plâns pentru micuţul Billy, dat seama că Meryl Streep fu chiar frumoasă, revăzut apoi Manhattanul în filmul cu acelaşi nume, filmat tot în 1979 ca şi Kramerii, cu Meryl Streep la fel de frumuşică, râs cu Woody Allen (chiar aşa, când mă ajută Hăl de sus să-l cunosc, când?), mâncat la nişte sarzi dar privit mai mult cu jind în blidul comesenilor, că deh, roşioare, carciofi şi alte legume crude sau pe grătar s-a mai văzut...fost la Feltrinelli, luat filme printre care The Killing Fields, La meglio gioventù, carele e cu Luigi Lo Cascio de nu aveam eu să ştiu cine e când am luat un cot în splină, pe când eram în toamnă la Le Cul de Sac, şi el mânca nişte viţel cu piure de cartofiori, lângă mine...în celebritatea lui carele eu nu ştiam nimic... (vedeţi aici povestea cu restaurantul), era cât pe ce să-mi iau şi Spring, Summer, Fall, Winter... and Spring al lui Kim Ki-Duk, dar era în coreeană şi taliană şi zău dacă ştiu pe care o vorbesc mai bine:), luat şi The Friday Night Knitting Club, citit la greu în avion şi nu încetat nici când am simţit că îmi explodează capul în ciuda gesturilor pe care le ştiu de mic copil, ca să împiedic durerea de urechi, recte mestecat, căscat şi înghiţit în acelaşi timp (da, asta e cerinţa). Şi atunci mi-am dat seama că stewardesele ar trebui să le spună călătorilor şi secretele astea, prin microfon, nu doar tâmpeniile cu vesta de salvare şi ajutatul vecinilor să-şi pună masca de oxigen, că nu ştiu cine reţine lecţioarele acelea şi le mai pune şi în practică, în caz de Doamne fereşte, cădere mai puţin lină şi panică intensă.

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/27/2008 10:17:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

am pierdut ceva?

m-am întors cu o singură frustrare. Avionul meu ajungea la o oră la care loteria anunţa deja numărul câştigător or eu, eu carele nu visez, eu carele nu joc la loto şi vă îndemn (vezi aici-şa) să vă feriţi de ghişeele verzi cu cifre şi premii elucubrante, eu care îi dispreţuiesc pe cei care joacă, aşadar, am visat că am câştigat, ţineţi-vă bine că stăpânesc şi terminologia, atât la categoria I cât şi la a II-a, întrucât aveam un evantai de bilete!
Toate astea mi s-ar putea trage de la faptul că după mine, la coafor, săptămâna trecută venise val- vârtej madam Lili de la loterie, să se tapeze că urma într-o emisiune, dar şi pentru că la scârbiciu, pe biroul de vizavi (scris aşa, româneşte, nu cu fiţe de merci scris cu sedilă) era puzderie de hârtiuţe de la lotărie, na, cum să-i mai zic şi ăsteia.
PS: s-a câştigat la loto şi nu eram eu:)

Etichete: ,

Fluierat de Monica at 1/27/2008 10:12:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

joi, ianuarie 24, 2008

joi

mega joy!
se fac bagaje şi se pleacă iar.
de mâncat: gnocchi
de băut: limoncello, na!
de văzut:
aţi ghicit, mă car iar la Rîm.Mă aşteaptă 17 grade şi o răceală la întoarcere, pe cât puneţi pariu? uff.

Fluierat de Monica at 1/24/2008 08:31:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

miercuri, ianuarie 23, 2008

in ritmul asta...

...o să comandăm pe net şi un pahar cu apă.
Naiba ştie cum, din click în click, am ajuns aici, ca să aflu că, dacă îţi vine pofta de clătite, nu mai trebuie să dai fuga la bucătărie ori să-ţi rogi jumătatea să treacă la treabă, că poţi să le comanzi online. Există un prag, totuşi, trebuie să cumperi măcar de 20 de lei. Deci vreo trei mai scumpe (nutella costă, da?) sau cinci-şase mai de Doamne ajută, doar cu gem de caise, de exemplu.
Eu îmi şi imaginez curierul arzând gazul prin oraş (doar o parte a metropolei, e drept) ca să ajungă la uşa pofticiosului cu pacheţelul.
Propun: curierat rapid pentru sandvişuri, scobitori, un ac sho aţă şi umbrelă, în caz de ploaie. Hai, că ultima propunere merge! (mai ales dacă dai bonus la trei comenzi consecutive şi cizme de cauciuc)

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/23/2008 11:16:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

miercuri

din butoiul fără cercuri,
iese..[am uitat]..mândra miercuri

de mirosit: frezii
de ascultat:
de privit:
de mâncat: pesto
de visat!

Fluierat de Monica at 1/23/2008 10:47:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

marţi, ianuarie 22, 2008

marti

Marţi, ce să împarţi?

De mers: Galeria Simeza, de astăzi şi până pe 30 ianuarie, "Un Balcic nocturn şi secret"- Marilena Murariu.
De văzut: Închisoarea grădinarilor(Greenfingers), diseară la 8, pe Naţional TV
De mâncat: căpşune (9 RON caserola, la supermarket)
De ascultat: Benny Goodman - Carmen Miranda 1943

Fluierat de Monica at 1/22/2008 11:24:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

luni, ianuarie 21, 2008

noapte buna!

Count Basie- Sleepwalker's Serenade
sau aici

Fluierat de Monica at 1/21/2008 10:53:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

nota 4

M-am uitat la Swing kids, cum v-am zis, şi mi-a stricat seara musiu Bogdan Stănescu, traducător de mare anvergură (a se citi de 2 lei vechi) la TVR.
Acţiunea se petrece în Germania anilor '30. La un moment dat, un discurs din ăla super nazi cuprinde un termen pe care, de ce să judece după context, Bogdan Stănescu, marele traducător, îl transpune în Română cum îi vine lui pe netedu-i creier. De a rezultat că germanii au fraţi de nădejde în Sudan.
Sudet, Bogdane, Sudet! SU-DET! N-ai făcut istorie la şcoliţă???

SWING HEIL!

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/21/2008 10:47:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

si de-o fi sa...

Gramo ştia de Blue Monday, se pare, şi m-a plesnit cu o leapşă. Să se ştie, să se cunoască, să se ia, poate, măsuri.
Deci: când o fi să..., Wagner să fie!
Gramo nu e deplasat cu leapşa asta, întrucât quitecontraryMery m-a întrebat, mai demult, ce o să scrie pe piatra mea de mormant. I-am răspuns aici.
Un final mai vesel, dacă doriţi, iaca, mai jos!

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/21/2008 07:26:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

blue monday

Astăzi v-aţi simţit, cumva, mai retraşi, sătui de tot şi de toate, obosiţi, aţi mâncat mai mult sau mai puţin (asta cum sună?), v-a durut capul, spatele, stomacul, aţi fost neliniştiţi, v-a sărit ţandăra din orice, v-au potopit grijile, aţi privit-o de sus pe femeia de serviciu şi n-aţi dat doi bani nici pe voi? Vi s-a părut că timpul trece mai încet, că lucrurile sunt sterpe şi aţi luat în calcul şi un plonjeu a la Mary Poppins, chiar şi fără umbrelă?
Ei bine, nu e nimic anormal cu voi. Pentru că au calculat specialiştii, recte Dr. Cliff Arnall de la Cardiff University, că a treia zi de luni a lui ianuarie e Lunea Albastră adică cea mai deprimantă zi a anului. Arnal nu a făcut predicţii aşa, ca Mafalda pe OTV, ci a luat în calcul vremea, datoriile de după vacanţa de iarnă, hotărârile luate de Anul Nou care deja nu au fost respectate. Toate năcazurile astea s-au pus ca o cărămidă una peste alta şi uite că azi, 21 ianuarie, s-au hotărât să dea pe afară.
Povestea e din TIME, iar Bill Tancer e hotărât, în articolul acesta, să o demonteze.
Cum pentru mine lunea asta a fost ca şi cum nu ar fi fost, înseamnă că sunt pe cale sa boom boom poc poc, nu?

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/21/2008 07:06:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

luni


Luni, aprodul săptămânii
ţipă de-i plesnesc plămânii...

La început de săptămână:

de citit: Calea Victoriei- Cezar Petrescu
de văzut: "Swing Kids", pe TVR 1, diseară la 9 fără un sfert
de admirat: timbrul alăturat, creat pentru Poşta franceză de creatorul Franck Sorbier. (ideea nu e chiar nouă, şi Givenchy a desenat un timbru.)
de ascultat:

Fluierat de Monica at 1/21/2008 10:08:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

sâmbătă, ianuarie 19, 2008

inimioara mea

Iată un cânticel care îmi place pentru tot: muzică, versuri, interpretare. A se asculta la sonor mare. Cât mai mare;)

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/19/2008 05:47:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

pe scurt..

Citiţi povestea lui Dono de aici, ca să ştiţi de ce, printre altele, din clasa a noua încoace, nu am admis colegi de bancă;)

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/19/2008 10:45:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

vineri, ianuarie 18, 2008

Mare e gradina ta, Doamne!


Şi multi se mai bat în ea!
Citesc la Nihasa despre un mare test pe care, guess what, îl fac, doar sunt pacifistă!
Răspund cinstit, admit că am experienţă în arte marţiale, că lupt murdar, adică aş muşca, în caz de pericol, că aş trânti cu copii în duşmanii mei, trag linie şi aflu următoarele. Esenţial, nu? Cum să mergi mai departe în viaţă, dacă nu ştii câţi copilaşi de 5 ani poţi pune la pământ? Care vă băgaţi la o vizită la grădiniţă? Faceţi testul, mai întâi, doar nu vreţi să pornesc cu balerine la atac!
15

Free Oregon Dating

Etichete: ,

Fluierat de Monica at 1/18/2008 06:17:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

miercuri, ianuarie 16, 2008

pohta mea si cuvintele zilei

Ia uitaţi-le: craflă, croafenă, pampuşcă sau pancovă.
Denumesc acelaşi lucru, foarte nociv, potrivit nutriţioniştilor.
Dar ce bine mi-ar pica una acum, cu umplutură de vanilie, ah!
Dar voi ştiţi la ce mă refer, fără să căutaţi repejor în DEX?

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/16/2008 05:09:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

luni, ianuarie 14, 2008

melodioara de luni

Dedicată celor cărora le plac ska-ul, Japonia şi brassband-ul:)
Mi-ar plăcea, evident, să fredonaţi cu toţii, mai ales dacă sunteţi la serviciu.
Tokyo Ska Paradise Orchestra - Skaravan

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/14/2008 09:41:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

prea mult strica

Prea mult wishful thinking a stricat, poate.
Globul de aur pentru cel mai bun film străin s-a dus la Julian Schnabel, pentru coproducţia franco-americană The Diving Bell And The Butterfly.
Cine a luat celelalte premii? Aflaţi aici.

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/14/2008 09:15:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

duminică, ianuarie 13, 2008

refuz

Dragă mama lu' fetiţa pasionată de Hello Kitty,

Sute de ani la rând, adevăraţi maeştri ai cuvintelor au zămislit basme, poveşti şi povestiri, au circulat miturile şi Ispirescu a cules la greu. Crede-mă, Hello Kitty nu are cum să egaleze nici o miime din tot ce mi s-a citit sau am citit singură în copilărie.
Opreşte căutările, te rog. Mă tem că fetiţa ta, când va creşte mare, va fi ca şi cum ar fi suferit o lobotomie, iar acest lucru mă afectează direct.
Generaţia ei va vota legile care vor guverna, poate, bătrâneţile mele.

Fluierat de Monica at 1/13/2008 10:20:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

sâmbătă, ianuarie 12, 2008

ca sa stiti ce om sunt

Nu ştiu de ce, dar ţin să aveţi o părere completă despre boala care mă macină. (aia psihică)
E o ştire cu o familie de germani dispărută prin România.
Ca niciodată, nu m-am îngrijorat că oamenilor li s-ar fi putut întâmpla ceva crunt, dar mă preocupă rău ceva anume: în descrierea oferită de poliţişti jurnaliştilor se spune că domnul Keller ar avea un canin superior lipsă, iar doamna ar avea carii pe cel puţin doi premolari.
Întrebarea mea e: de ce au oamenii maşini germane (de parcă ar fi o opulenţa dar na, trebuia să adaug asta la înverşunarea-mi) şi de dinţii lor, ăia cu care mănâncă şi pe care ni-i arată la cel mai mic rânjet, nu au grijă?
Aşa cum mă scutur toată când îmi zâmbeşte tanti de la pâine. Femeia are un singur incisiv şi acela trecut prin multe încercări.
Bleah, mă iertaţi!
Apropo, să nu uit să îmi fac progamare pentru o depietrificare. (Detartraj îi spun stomatologii.)

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/12/2008 08:53:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

la ce sunt bune superstitiile

Superstiţiile sunt bune pentru că poţi să râzi în gura mare de ele şi poţi să-i acuzi pe cei care le au, cu o sprânceană ridicată superior.
Dar, pe principiul că acasă te poţi scobi în nas pentru că nu te vede nimeni (nu aprob dar nici nu contest existenţa obiceiului chiar la casele mari!), poţi să nu goleşi gunoiul seara, să nu speli duminica, să nu pui niciodată oglinda cu faţa în jos şi, cel mai important, când pierzi un obiect, ca să fii sigur că îl găseşti, înainte să porneşti căutările, să întorci cu fundul în sus un pahar/o cană/ orice recipient .
De disperare că trebuie să bat drum până la Târgu Mureş după ce voi fi declarat buletinul furat şi nu pierdut, ca să nu plătesc şi amendă pe deasupra, că mă opreşte poliţia că nu am act de identitate şi, cel mai rău, că rămân fără pensie obligatorie unde vreau eu (deh, dacă am amânat pe ultima săptămână) plus că nu am reuşit să dorm vreo 24 de ore, mi-am dat termen- limită ziua de azi ca să găsesc paralilipipedul acela preţios de pe care le zâmbesc (m-am abţinut cât am putut, dar la pozele oficiale nu reuşesc) poliţiştilor, doamnelor de la bancă şi ălora de la frontieră, câteodată.
Şi, cum veneam spre casă, am intrat de probă (înainte să caut şi în motorul maşinii chiar, cum îmi propusesem. Ştiu, sunt disperată.) la casa de schimb valutar de unde cumpăr eu verzişori înainte s-o tai spre alte plaiuri. Îmi amintisem că doar acolo şi la bancă folosesc CI, aşa că merita popasul. Intru şi întreb pe un ton zeflemitor: e posibil să-mi fi uitat aici buletinul, luna trecută?
Cum vă numiţi?- mă întreabă fata cu aspect de Stela Furcovici (poate o ştiţi din Ecaterina Teodoroiu). Îi spun. Caută într-un portofel negru. Nu prea mult. Mă văd. (nu tocmai ca în oglindă, doar aveam căciula înfundată în cap). Exclam, bucuroasă,: vai! Nu ştiu ce nevoie bolnavă de a-i nara prin ce am trecut în zilele trecute mă face să nu mai tac şi să nu mai tac. Şi m-am mai dat şi de gol. I-am zis de paharul întors. Şi acum şi vouă. Mda, râdeţi, dar uite că am întors un bol şi am găsit bolentinul. Deci nu îmi pasă ce credeţi, da?

Etichete: ,

Fluierat de Monica at 1/12/2008 08:24:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

excentricul

Îl văd intrând în vagonul de metrou şi alegându-şi loc. În faţa mea, nu că ar fi fost un criteriu pentru el. Avea altele, în capu-i acoperit cu o căciulă de miel negru. În rest, om simplu coborât în metrou de la Gara de Nord, cu o scurteică groasă, pantaloni din aba, bocanci imenşi, la vreo 60 de ani. Mâna dreaptă înmănuşată în ceva kaki, tricotat la maşină, fără degete. Pe stânga, o mănuşă tricotată în casă de o tanti pricepută (chestiile alea pe cinci ace, fetele care ştiaţi!) dintr-un amestec de lână pe teme maro.
Mă uit la el şi mai să chicotesc. În afară de tipa aia distinsă pe care o descălţaseră pe aeroportul din Roma de mi-a fost dat să văd două şosete de două nuanţe, pe maro totuşi, şi muuuult prea uzate pentru nasul pe sus cu care m-a învrednicit, în afară de Domnul blond cu un pantof roşu, monsieur Richard, salut!, în afară de cool&funky people, rar mi-a fost dat să văd un nene uite aşa, altfel. Se spune o pereche de mănuşi şi aici nu suntem la Camper, să se completeze dreptul cu stângul şi nu să coincidă!
Mi-am zis, apoi, că multe lucruri îl împiedică să fie un excentric şi că aici a dictat doar neajunsul. Doar că, la coborâre, înainte să se deschidă uşile, din gură-i izvorî un catren cu rime perfecte, ceva cu uşă, mătuşă, metrou şi bou.
Era nenea un excentric?

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/12/2008 08:16:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

unde sunt boalele de altadata?

Şi n-o să fie altadată ăsta mai vechi de 10 ani.
Zaza ne poate povesti, dar nu e cazul să-i forţez mâna: scrie, doamnă, despre Ciuma lui Caragea! Când de la ea aşteptăm orele astea cu Tribulaţia...
Revenind la boalele noastre: unde e, doamnelor şi domnilor, Ebola de altădată?
Spaima, filmele pe tema cu pricina, sânge ieşind din ochi, carantină, zgomote ciudate, doamna cu motocoasa? (este că şi coasa Doamnei trebuie modernizată?)
Ebola nu mai e trendy, se pare. Pitty.

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/12/2008 08:12:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

cuvantul zilei

Ai vrea să treci liniştit şi peste ziua asta, dar ea nu-ţi dă pace cu niciun chip. Ai vrea să stai relaxat, dar pieptul se scuuuuutură convulsiv şi zău dacă găseşti leac, pe moment, ca să înceteze odată toată povestea asta. Ai vrea să ţi se audă glasul cristalin, dar corzile vocale sunt obosite. Nu scapi prea uşor. Plâmânii se revoltă, fiecare bronhie în parte s-a săturat de mucusul invadator. Vrei să scapi cu zeamă de ceapă răscoaptă amestecată cu miere şi băută încetişor, de-a lungul zilei, dar cedezi repede în faţa chimiştilor. Da, chiar dacă scapi doar de efecte, trăiască paharele Berzelius, codeina şi găselniţele din trusa medicala improvizată nu în vreo cutie albă cu cruce-semilună-stea roşie ci în cute yellow shoe box.
Pentru că ea, buduhoala, e crâncenă.
Mă lovise buduhoala, cum ştiţi deja, că m-am tot plâns, în ultimele zile.
Buduhoala, da, luaţi aminte la ea! Îmbogăţiţi-vă vocabularul uite aici, la cuvântul zilei!

cough cough

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/12/2008 07:45:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

ce am ratat...

...dar las' că oi vedea eu, când oi avea timp.
România verde la Saschiz.
cu preotul care vine la saşii care au mai rămas acolo dar şi cu Eginald Schlattner. Omul cu cocoşul roşu*, era să adaug. Dar uneori glumele nu au ce căuta în poveşti

________________
Combinaţie grosolană făcută de Monica între Cocoşul decapitat şi Mănuşile roşii care, alături de Pianul din ceaţă alcătuiesc trilogia scrisă de Schlattner. Pe care v-o recomand, mai ales dacă aveţi nostalgii cu saşi.

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/12/2008 07:39:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

vineri, ianuarie 11, 2008

Vladi tot pleaca


RADOR spune că statuia lui Lenin din capitala Tadjikistanului a fost mutată, finalmente, din centrul oraşului.

Mi-am amintit atunci de Lenin cel doborât de pe piedestalu-i din faţa Casei Scânteii, (soclu pe care Mircea Sântimbreanu, Dumnezeu să-l odihnească, doar mult am mai râs graţie lui, a făcut un 3,14x2 cu multă detaşare când a fost dat afară, pe vremurile negre. Nişte idioţi, şefii lui, ce voiaţi?)

Dar omagii către Lenin sunt în toată lumea şi tocmai când voiam să le descopăr pe rând, dau, pe wiki, de cineva care s-a ocupat de treaba asta. Ia uitaţi aici ce de Lenini zâmbeau semeţi pre Planeta aiasta, unii dintre ei chiar şi acum, de fapt!

Cea mai interesantă mi se pare povestea statuii lui Lenin ridicate la Talinn, în Estonia.

Când vremurile au cerut să cadă capul şi mâna ridicată a chemare la luptă ale celui care a contribuit la răul a miliarde de oameni, poate, acest lucru s-a întâmplat. La propriu.

Alte vremuri, un alt cap, deci! Şi într-un alt loc, desigur!

Alungat din Capitala Estoniei, trupul lui Lenin şi-a găsit adăpost în oraşul Pärnu. Pe umeri, şade semeţ capul unui renumit fizician născut în oraş, Georg Wilhelm Richmann. Cum omul merită să fie omagiat folosind descoperirile sale, noaptea capul lui străluceşte luminat în portocaliu.

Povestea pe larg aici.

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/11/2008 11:18:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

joi, ianuarie 10, 2008

sunt ravasita

nu-mi gasesc cartea de identitate
sa caut pe google????

Fluierat de Monica at 1/10/2008 09:22:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

miercuri, ianuarie 09, 2008

carele ochii cat cepele la tembelizor!


Cum iar tuşesc ca un măgar (am uitat să vă anunţ, de felul meu nu intromisionez chimicale în organism deci rar medicamente. Cu plante, inhalaţii, prişniţe şi venutuze gutunarul trece mai greu) de se scutură cămeşa pe mine şi mâna pe mousepad, rămân în casă. Poetul nu a scris degeaba Tuşeai!

Răscolesc ghidurile tv să aflu ce pot vedea, cu compresa pe frunte şi mă bucur pentru toţi musii care au poluat aşternutul, ca să spun aşa, după ce au văzut filme cu ea.
Priviţi-o în toată splendoarea!( care era, pe când frumuseţea era naturală şi atâtica)
Sau, în mişcare, la televizor, într-o comedie regizată de Blake Edwards (că doară cu mic dejunul la Tiffany's v-a plăcut, nu contestaţi, nu?) Se cheamă 10, ca nota care i se cuvine fetei, şi începe la ora 23.20 pe România 1. Copiii sub 16 ani să meargă la nani, însă.

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/09/2008 09:45:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

marţi, ianuarie 08, 2008

pe unde mai haladuclickuiesc

şi care sunt noutăţile, chiar dacă nu recente.

Pe Scoop o găsiţi aici, e şi în blogroll-ul meul, sub deviza noicanimeni, doh!
Când aveţi chef să mergeţi la cireşe, click aici, povestea cu dâra de apă ce se scurge pe mână în jos când pui vasele proaspăt spălate pe scurgător mi-a trezit amintiri urâte, evident
Domnul cu cioacele elodice e obsedat de Sarkozy (diagnosticul meu, mă scuzaţi!), tocmai când îmi trecuse mie. Mă simt solidară, ce să zic?
Glamourul la sfârşit: Modette nu mai are blog. Are site, da?

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/08/2008 09:00:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

emotii de matusica

Am primit un SMS şi sunt în arest la domiciliu. La 18, pe TVR 2, şi la 18.30 pe Naţional, la ştiri, o sa apară la un moment dat şi nepoţelul meu Mihai (un copil atomic, pe vremuri) o primeşte cu pită şi cu sare pe Principesa Margareta (nu ştiu unde anume). Mă aştept la o ghiduşie, ceva:) cum ar fi să deguste înaintea ei, să o asigure că totul e bine. Să o întrebe dacă nu îi e frig or something:).
Deşi Mihăiţă e foarte concentrat, când are o grea misie:)

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/08/2008 03:44:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

sa fredonam, deci!

pentru ca Monicai ii place Django Reinhardt.
I Wonder Where My Baby is , asadar.

Fluierat de Monica at 1/08/2008 09:02:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

duminică, ianuarie 06, 2008

recomandarea serii

Carele nu aţi văzut până acuşica, la 23,30, pe HBO, La Science des Rêves.
Carele aţi văzut The Eternal Sunshine of the Spotless Mind ştiţi la ce să vă aşteptaţi.
Pe colegii de la fabrica de concasoare unde lucrez îi îndemn să se uite şi din alte motive. (studioul, studioul, remarcaţi studioul!!!) Mie îmi place partea cu căluţul, nu uitaţi, când vedeţi filmul:)

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/06/2008 09:23:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

10 things you might want to know about me

Ce atâtea piedestale, ce? Suntem oameni cu toţii, da?
  1. În frigiderul meu, în acest moment, se află: miere, migdale, o jumătate de varză, un grapefruit, trei mere, cinci lămâi, o cutie cu lapte de orez pe jumătate plină, că-s optimistă, un raft de cosmeticale, ulei de nucă.
  2. Când stau pe acasă, sunt întotdeauna în pijama. De aceea am o colecţie vastă şi admir India de unde vine ea, pijamaua, tra la la.
  3. Sunt anumite zile pe săptămână în care în stomacul meu ajung (cu scopuri curative, evident) doar apă, ceai şi suc de fructe.
  4. Îmi place să mă scarpin metodic, discret, în cap, când mă concentrez. Deocamdată s-a observat că o fac doar când citesc, deci domnii de la lucru, escuzaţi!
  5. Cânt, scandez sau recit în baie, cu subpunctul: planeta nu mă iubeşte: prefer o baie înspumată unui duş rapid, rezultă cam cinci pe săptămână. Asta nu înseamnă că în rest nu fac duş!
  6. Îmi construiesc dialoguri pe care intenţionez să le port ulterior chiar şi cu voce tare. O dată mi s-a întâmplat pe stradă, nu m-am stresat decât mulţi ani după, când amicul Radu mi s-a plâns că s-a surprins înjurându-şi cheile uitate acasă şi o străină i se uita drept în ochi, surprinsă.
  7. Când mă supăr pe cineva, nu mai stau să disecăm problema. Dispar.
  8. Sunt misofobă (dar v-am mai zis).
  9. N-am mai plâns de nu ştiu când (nu că mi-aş dori).
  10. Nu-mi place să împrumut cărţi dar, nenorocita de mine, aş lua cu împrumut oricând: de la bibliotecă doar dacă volumul e neflendurit, de la prieteni mai degrabă.

Oribil, nu?

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/06/2008 09:09:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

introducing...

Tanti, bine ai venit
La noi totu-i pregătit
Să constaţi clar şi uşor
C-avem nevoie de ajutor.

Puştiul îşi termină, la fel de emotiv ca la început, poezioara, iar părinţii săi, de la care izvorau, de fapt, adevăratele emoţii, o poftiră pe doamna... Coca să-i fi fost numele în casă. Totul era aranjat din timp: geamurile făcute lună, mobilele lustruite, aspirat şi înainte şi după ultima mişcare în casă, parcă, un tată bucuros că a fost de ajutor şi a golit cratiţa aceea murdară din frigider, un urlet de la soţioara lui: era crema de zahăr ars! O doamnă în taior, în inspecţie, cu o sprânceană ridicată a reproş la orice mict defect pe care îl anunţau, din păcate, chiar părinţii cu mici scuze şi un verdict: NU. Căzut, evident, ca un trăsnt. Hooo, că nu vă spusei despre ce e vorba. Se căuta bonă micuţului. Acţiunea se petrece înainte de 1989, femeia curtată de vajnica familie servise doar pe la case de prim-secretari şi era într-adevăr o achiziţie. Istorioară citită într-unul din volumaşele acelea din seria Cartea în vacanţă.
La care mi-a fost gândul când am citit şi recitit o istorioară similară.
Cum aseară am mai vizualizat şi hohotit o tură pe tema aventurii prin care poate trece o familie care caută un ajutor în casă, la bucătărie, pe lângă copil, căţel sau maşină, domnilor şi iar domnilor, I introduce you Dono and his Menaj a trois!
Vizualizaţi, vă rog!

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/06/2008 08:56:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

call me donald duck


Sau ca pe donşoara din dreapta.

După trei ani de sănătate parfaită din punctul de vedere al răcelilor puternice, am capitulat.

(cine e de vină a fost înştiinţat, mi-a răspuns că sunt agresivă, i-am răspuns şi mai urât, dar răceala nu a trecut, răguşeala nici atât)

Sunaţi acum! 89 89 89 să-mi ascultaţi vocea drăgălaşă. Dacă exerciţiul nu ar zgâria gâtlejul, aş putea înregistra cevaşilea. Un cântecel! Clementine?

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/06/2008 08:23:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

joi, ianuarie 03, 2008

recomandarile serii

Observaţi cum mă eschivez de la naraţiuni dar dacă s-a răcit fierul greu mă apuc să îmi amintesc.
Brefulescu: avui o vacanţă faină, cu mers la Târgu Mureş, stat în casă uite aşa, degeaba, mers prin oraş, arătat omului unde am copilărit...dat pe zăpadă, alergat cu câinele prin nămeţi (vine din Austria, nu are cum să nu-i placă Schnauzerului zăpada, nu?), dat cu bulgări de zăpadă, scris pe maşini cu degetul, faze din astea, de om matur:)
Plecat la Rîm, ideea de no internet continuat, degustat specialităţi sarde şi siciliene, pus straiele de sărbătoare şi trântit fascinatorul în cap, revelionat la ristorante şi dănţuit pe muzică italienească anii 50 la marele spaţiu dual, filmat discursul omului, sonor canci, uitat urât la cartofi arşi din farfurie, primit prăjitura hai mai mare dintre toţi 35 mesenii, sorbit din spumant, ţinut artificiul în mână, tresărit când fu Anul Nou românesc, ciocnit când fu cel european:), primit titlul de cea mai cea şi alte alea:)
Revenind: pentru această frumoasă seară de iarnă de basm se recomandă aşa: cartofi copţi, punci, Abatorul 5 pe TVR1 la 23.30 sau White Oleander pe TVR2 la 22.30 pentru cine are ceva cu Kurt Vonnegut.
Puţintel Django Reinhardt, de asemenea (luat CD de la Feltrinelli, nu de alta şi agendă cu tango argentinian, ce, de ce să nu văd oamenii dansând şi la prima oră a dimineţii?)

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/03/2008 07:15:00 PM | | Comentezi?! | Ai legătura!

afara e strasnic!

Dimineaţă de noiembrie, trezit repejor, pentru şcoală, intrat în baie unde-i cald şi bine şi pot sta pe marginea căzii cu mâinile sub apă caldă minute în şir, până se prinde tata că cineva mai doarme şi în încăperea de culoarea mandarinei. Dar ce văd, pe marginea chiuvetei? Un bulgăre de zăpadă! Era felul în care mama ne anunţa că a venit iarna, aia frumoasă, cu zăpadă cu tot...câte un bulgăre pentru fiecare primă zăpadă din an
***
fâşul bleu eu, cel roşu fratele meu, mănuşile ude rău de tot, ne întoarcem, ca în fiecare după-amiază de iarnă, din faţa blocului sau, dacă am mai crescut niţel, din spatele blocului, pe malul Mureşului, unde ne dădeam cu sania pe dig...Sanie uşoară, din lemn crem, cu tălpile groase, să lunece fiiiiiin.
***
sania albastra din fier forjat, mare, de la Saschiz. Bunicul mă trage pe Leigass, mergem la doamna cu pianul, să exersez. Sania nu rămâne în curte, vine fratele meu să o ia, el merge în Brazi, pe ditamai pârtia.
***
Platoul Corneşti- Târgu Mureş...Urci o jumătate de oră până sus dar ştii că poţi coborî cam 15 minute pe străduţe în jos, cu sania...Chiar aşa, pungi de plastic rar am văzut, în copilăria mea!
***
Oamenii de zăpadă. tot aşa, câte unul pe an, la începutul iernii. Mă şoca Jutka: ea jertfea un fular de-adevăratelea pentru ca omul din faţa blocului nostru să nu scoaţă despuiat faţa în lume.
***
ninge la Londra!
***
alergat cu căţelul în curte la UMF, pe zăpadă scârţâindă
***
imaginat învăţătoarea mamei mele care se spăla dimineaţa, iarna, cu zăpadă. Pe faţă, să fim înţeleşi.
***
Azi-dimineaţă. Strat de o jumătate de metru de zăpadă calitatea I, pufoasă, scârţâindă, peste tot Bucureştiul. La maşina mea se va ajunge în martie, probabil. Am ţopăit în jurul ei încercând un nu-ştiu-ce. Nu am putut scoate peria, să-i mai dau jos din cojoc maşinii. Am abandonat-o. Sus nea, dreapta trotuar, faţă- spate omăt, stânga ditamai troienele, de la utilajul care curăţă bulevardul. N-am putut să o curăţ. O mai văd sâmbătă, doar:)
Eu- către metrou. Ţopăind pe cărări şi râzând! Pe geam, ditamai bulevardul, trece câte o maşină, o dată la trei minute, în rest pietonii au pus stăpânire pe carosabil. Lipsesc copiii, să ridice un om imens de zăpadă, pe linia continuă, pe cât posibil!
Îi aşa de straşnică zăpada asta!

Etichete:

Fluierat de Monica at 1/03/2008 10:41:00 AM | | Comentezi?! | Ai legătura!

Cine-s eu

  • Sunt Monica
  • Din Tirgu-Mures, Bucuresti, Roma, Ciudad de Mexico, ubi bene, Mexico
  • cine? eu?!
Semiprofilul meu
sunt pe ro20.ro sustin blogosfera femininaCartea din GeantaNu Fi Pungas !
    adica mai pe scurt

    De curand

    Fluierate

    Poate vrei feed

    Powered by Blogger
    & Blogger Templates
    Page copy protected against web site content infringement by Copyscape Blogarama - The Blog Directory